Tulburările de anxietate – sentimente cu care ne confruntăm din ce în ce mai des
Cu toții am trecut cel puțin o dată prin emoții pe care la momentul respectiv nu am știut cum să le controlăm sau să le gestionăm. Se întâmplă adesea să le punem pe seama stresului sau a agitației în care trăim zi de zi, pentru că într-o lume în care totul este măsurat la secundă, și timpul nostru este raportat la aceleași criterii.
Astfel, ajungem să tratăm aceste stări cu superficialitate, până să ne dăm seama de faptul că problema este una care merită toată atenția noastră. Emoțiile, stresul, starea de disconfort pot fi doar primele dintre elementele care ne transmit că ne-am putea confrunta cu ceea ce numim anxietatea socială. În ultima perioadă tot mai multe persoane primesc acest diagnostic, motiv pentru care ar fi ideal să îi putem recunoaște simptomele pentru a face o vizită la terapeut din timp.
Imaginează-ți că te afli în fața clasei și urmează să susții o prezentare. Cum te simți? Ești sigur pe tine? Ai încredere? Îți poți privi colegii în ochi în timpul sau înaintea prezentări? Ești dezinvolt și poți cu ușurință să vorbești despre subiectul pe care îl ai? Ei bine, dacă răspunsul tău la aceste întrebări este „nu” atunci este posibil să ai o formă de fobie socială, care nu îți permite ca în contexte ca cele mai sus menționate să fii la fel de relaxat ca ceilalți.
Acest lucru nu te face să fii diferit sau mai slab, este vorba despre sentimente care cu puțin ajutor din partea unui specialist pot fi corectate și controlate cu succes. Tot ce trebuie să faci este să ai încredere în tine, în terapeutul tău și să accepți situația de la bun început ca fiind una perfect normală.
În același timp este foarte important să nu confundăm anxietatea socială cu timiditatea sau cu disconfortul de a vorbi în public, în special în cazul copiilor. Se întâmplă adesea ca nivelul de disconfort în aceste situații sociale să fie diferit de la un om la altul și să varieze de la un tip de personalitate la altul.
De ce apare anxietatea socială?
Există diverse motive pentru care această afecțiune își fac simțită prezența în viața noastră. Cercetătorii au demonstrat că este rezultatul unei interacțiuni a mediul cu genele. Cu alte cuvinte, în anumite momente, personalitatea noastră reacționează într-un anumit fel.
Trăsăturile moștenite
Unul dintre motivele pentru care aceste tulburări pot apărea poate fi materialul genetic. Acestea pot fi moștenite de la un membru al familiei la altul, însă nu este clar care este raportul dintre asimilarea unor gene și învățarea unui comportament prin repetare sau imitare.
Structura creierului
O altă explicație pentru apariția acestei anxietăți ar putea fi amigdala, una dintre structurile creierului. Rolul acesteia este de a controla răspunsurile organismului la frică, iar cei care au o amigdală hiperactivă pot avea o sensibilitate mai mare la acest sentiment, devenind astfel mai vulnerabili în contexte sociale.
Mediul
Multe dintre tulburările de anxietate pot fi de fapt ceva ce înveți din mediul în care trăiești, fiind vorba despre un comportament pe care tu îi interiorizezi și pe care îl revendici ca fiind al tău.
Cum recunoaștem simptomele anxietății sociale?
Un număr mare de acțiuni pe care le facem care ne pot anunța că avem anxietate socială, iar o bună parte din ele sunt foarte ușor de observat. Desigur, la fel ca în cazul altor boli, simptomele pot fi fizice sau psihice, iar printre cele psihice se regăsesc următoarele:
- Te simți mereu judecat de ceilalți și îți este frică de această situație;
- Îți este frică de faptul că ceea ce spui poate fi interpretat drept o jignire;
- Nu poți să interacționezi sau să comunici cu străinii;
- Îți este frică că alții ar putea să observe defectele tale la nivel fizic și psihic;
- Te simți neliniștit ori de câte ori urmează un eveniment la care trebuie să participi;
- Nu îți place să fii în centrul atenției;
- Ești mereu pregătit pentru ce este mai rău în momentul în care trebuie să iei parte la o situație socială.
Simptomele fizice sunt la fel de ușor de recunoscut, fiind adesea însoțite de tulburări de anxietate socială:
- Simți cum inima îți bate cu putere;
- Ai stări de greață sau de rău la stomac;
- Ai probleme cu respirația;
- Ai stări constante de amețeală;
- Ești confuz;
- Simți o tensiune musculară.
Adesea, cei cu anxietate socială pot depista acest lucru, chiar în viața lor de zi cu zi, când aceasta se manifestă de la cel mai simplu context la cel mai complicat. Pentru cei care au această afecțiune, tot ceea ce ține de interacțiune socială poate fi foarte greu de gestionat. Unele dintre situațiile care pentru noi ar putea părea banale, pentru ei sunt adevărate provocări, iar mai jos sunt doar câteva exemple:
- Dificultatea de a utiliza o toaletă publică;
- Interacțiunea cu persoanele străine;
- Imposibilitatea de a mânca în fața altor oameni;
- Imposibilitatea de a avea contact vizual cu cineva în timpul unei conversații;
- Dificultatea de a participa la petreceri sau la alte tipuri de ieșiri;
- Dificultatea de a găsi un loc de muncă sau de a avea rezultate bune la școală.
Deși sunt destul de ușor de recunoscut, simptomele de anxietate socială se pot schimba în timp, în funcție de contextul în care te afli și de persoanele de care te înconjori. Astfel, evitarea pentru o perioadă de timp a ieșirilor nu este decât o soluție pe termen scurt, care nu va rezolva problema cu care ne confruntăm în sine.
Care sunt soluțiile pe termen lung?
Așa cum am spus mai sus, evitarea situațiilor în care trebuie să interacționezi nu este o soluție suficient de bună pentru o perioadă mai lungă de timp. Există însă două opțiuni la care oamenii pot apela cu încredere pentru a obține rezultate mai bune:
Psihoterapia este varianta care acționează mai mult asupra psihicului, ajutându-te să înfrângi simptomele. Cu ajutorul unui terapeut vei învăța să gestionezi toate gândurile negative care te fac în primul rând să fii atât de anxios și vei descoperi cum să îți dezvolți încrederea în tine și în forțele proprii. Totodată, terapia cognitiv-comportamentală este unul dintre cele mai frecvente tratamente pentru fobiile sociale, ajutându-te să te adaptezi vieții și situațiilor care pot părea imposibile.
Medicamentele sunt o altă opțiune pentru tratarea acestor tulburări. Există numeroase tipuri de medicamente pe care le poți lua, însă cele mai utilizate sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei. Cel mai important în această situație este să te consulți cu medicul și să iei o decizie bazată de o serie de date științifice. Pentru a reduce totuși riscul unor reacții adverse medicul îți va prescrie pentru început o doză mai mică.
Cu toate acestea, indiferent de varianta pe care o alegi pentru a trata tulburările de anxietate, primul lucru pe care poți să îl faci este să te accepți și să înțelegi că aceste stări pot fi corectate și controlate cu un minim de efort.